Paralel cu dezbaterea la Senat a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, Guvernul a (re)aprobat recent proiectul legii educaţiei naţionale, textul aflându-se în prezent în analiză la Camera Deputaţilor.

Reiterez apelul lansat colegilor mei deputaţi de a nu se lăsa persuadaţi de aparenta grabă a primului ministru de a vedea legea în vigoare încă din toamnă şi de a aborda proiectul suficient de cuprinzător şi riguros, în concordanţă cu anvergura şi profunzimea implicaţiilor sale. Întins pe nu mai puţin de 102 pagini în versiunea sa iniţială şi afectând în mod direct milioane de copii şi profesori, proiectul normativ este asimilabil unui cod sau unei legi de complexitate deosebită şi reclamă în consecinţă o dezbatere mult mai amplă decât cea de 30 de zile fixată de guvern şi completată necesarmente de un studiu de impact corespunzător, care să estimeze cât mai exact şi extins efectele directe ale eventualei adoptări a proiectului. Tot contextual, insuficienta dezbatere publică s-a suprapus în mod nefericit discuţiilor privind salarizarea în sistem, ceea ce a provocat confuzie şi a redus semnificativ [...]

După cum anunţam aseară, astăzi am participat la emisiunea „News Magazine” a postului Antena 3, având ca principală temă de discuţie declaraţia preşedintelui Băsescu în favoarea creşterii pragului electoral, de la 5% în prezent, la 10%. Scriu şi aici câteva consideraţii, întrucât tema se profilează treptat ca una de largă dezbatere şi interes.

În primul rând, importanţa subiectului nu ar trebui exagerată artificial, chiar şi dacă tema e legată de Băsescu:). Declaraţia preşedintelui reprezintă finalmente o apreciere personală, poate corectă, poate eronată, privind mecanica sistemului partidic din România în scenariul ridicării pragului electoral la o anumită cotă. Nu e vorba aşadar de vreun proiect de lege (preşedinţia oricum nu dispune de prerogativa iniţiativei legislative), ci de o simplă exprimare a unei preferinţe personale pentru un anumit tip de sistem partidic. În mod posibil, nici măcar probabil, ea ar putea fi inclusă proiectului de reformare a statului.

În al doilea rând, tehnic vorbind, discuţia comportă practic două ipoteze:

1. Guvernările coaliţionale sunt mai instabile decât cele monocolore [...]