Declaraţia mea politică de astăzi:

În explicaţia posibilă că în ultimii ani procesele electorale au devenit un fapt aproape cotidian, între alegeri, precum, iată, în momentul de faţă, agenda guvernamentală şi legislativă ajunge supraîncărcată pentru a “compensa” într-un fel inactivitatea din perioadele electorale. În prezent bunăoară, discuţiile acoperă simultan trei teme legislative majore: proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, proiectul de lege a educaţiei naţionale şi respectiv proiectul normativ de revizuire a Constituţiei. Agravând această juxtapunere până la confuzie a celor trei teme pe agendă, fapt care le văduveşte de atenţia şi rigoarea cuvenite individual, contextul este cel al unei crize încă în desfăşurare, în care, zilnic, diverse voci, avizate sau nu, vehiculează nonşalant cifre de ordinul sutelor de mii, dacă nu milioanelor, în privinţa proximelor disponibilizări în sectorul bugetar.

Încercând să evit o altă capcană a acestui context, aceea a incapacităţii de a distinge între ceea ce este urgent (cazul legii pensiilor) şi respectiv ceea ce este important (cazul, prin contrast, al revizuirii Constituţiei), optez în această declaraţie [...]