Povestea scurta a unui CV
M-am născut în Bucuresti. Pe 14, într-o zi din mai. Ar fi trebuit sa ma cheme Alexandra. Dar s-a opus tata. Cum ar fi fost sa ma strige toti ”Sanda”! Primii sapte ani de acasa au fost o continua asteptare. Dacă eram la Timisoara, la părinti, o asteptam pe mamaia Maria de la Băcoi. Să vină să mă ia din orasul care avea un parc prea mare si o cresă în care eram obligată să dorm în fiecare după amiază. Si, pe deasupra, mai stăteam si la bloc. Când eram la Băcoi, la bunici, îmi era tare dor de ai mei, de parcul cel mare, de creşă… Asa că… sapte ani am făcut naveta. Si n-a fost una simpla daca tinem cont si de vacantele pe care trebuia sa mi le petrec pe la Buzau, la parintii mamei. In fine, am trecut cu bine peste ”primii sapte ani de acasa”. Am fost data la scoala, mi-am urat invatatoarea din clasele 1-4, mi-am iubit diriginta din urmatorii 4 ani de scoala. Am plecat la liceul din Campina, mi-am cunoscut dirigintele care, 20 de ani mai tarziu, avea sa-mi devina coleg in Parlamentul Romaniei. M-am bucurat nespus cand am terminat liceul. M-am intristat iremediabil cand am parasit casa parintilor mei, pentru a merge la facultate. La Drept, pentru ca asa au vrut ai mei. Si bine au facut! Mi-am promis atunci ca va fi o despartire temporara si ca, dupa 4 ani, ma voi intoarce la linistea oraselului de provincie si voi urma meseria mamei mele, de procuror. N-a fost sa fie! La inceputul anilor 90, m-am hotarat sa-mi castig existenta singura. M-am angajat la ”Jurnalul de Bucuresti”, la sfaturile unui coleg pe care providenta mi l-a scos atunci in cale. Si…. de la Radu, colegul meu, au pornit toate, bune si rele, vrute si nevrute. ”Jurnalul Naional”, ”Antena 1”, casnicia, campanii electorale ca jurnalist, Adrian Nastase, TSD, PSD, campanie ca si candidat, Parlament – primul mandat (la Bacau), divortul, esecul, promisiuni desarte, Viorel Hrebenciuc, retragerea din partid, prima mea casa, Dorina Mihailescu, Miron Mitrea, revenirea in partid, Ron Werber, campanii, notariatul, Mircea Geoana, secretar executiv, al doilea mandat (la Buzau), Ion Iliescu, Traian Basescu, Victor Ponta….sunt tot atatea momente si oameni care mi-au marcat sau influentat cariera politica. Si… unii dintre ei o fac si acum. E drept ca, de cele mai multe ori, independent de vointa mea. Deci, am urcat si am coborat, am relativizat totul (in special, politica), am ignorat si am mers cu incredere mai departe. Ceea ce fac si acum, de altfel. Au trecut 20 de ani si nu m-am mai intors in Sinaia, locul in care traiesc tihnit parintii mei acum. Am continuat sa urmez tot felul de scoli, de ”colegii de aparare”, masterate in marketing politic, in comunicare, cursuri postuniversitare in drept international, ba chiar si ceva stagii de pregatire pentru campanie, facute la laburistii din Anglia. Si, asa cum va spuneam,la inceput, m-am nascut in Bucuresti, pe 14, intr-o zi din mai. Mi-as fi dorit sa ma cheme Maria – Sabina (prenumele bunicilor mele). Ma cheama, insa, Carmen Ileana, iar tata ma alinta ”Lienus”.